Download 54420348-10-Lucruri-de-Stiut-Inainte-Sa-am-Un-Papagal PDF

Title54420348-10-Lucruri-de-Stiut-Inainte-Sa-am-Un-Papagal
File Size694.9 KB
Total Pages59
Document Text Contents
Page 1

10 lucruri de stiut inainte sa achizitionam un
papagal

Achizitionarea unui papagal este un lucru care
trebuie facut cu responsabilitate si nu din impuls.
Ganditi-va bine inainte de a lua aceasta hotarare si
informati-va in detaliu asupra responsabilitatilor
dumneavoastra ca stapani. Iata mai jos cateva lucruri pe
care este bine sa le cunoasteti despre aceste pasari
minunate si necesitatile lor.

1. Papagalii nu sunt animale domestice.
Animalele domestice sunt animale care au fost crescute de sute si mii de ani alaturi de
oameni, ele au ajuns sa fie fundamental diferite de rudele lor din salbaticie. Nu acelasi
lucru se intampla cu papagalii din casele noastre, ei sunt similari cu cei din salbaticie.

2. Psitacoza si tuberculoza aviara sunt boli care pot fi transmise pe calea aerului
de la pasari la oameni. Aceste boli sunt foarte periculoase pentru oameni, ele putand
produce imbolnaviri grave, in special persoanelor cu sistemul imunitar compromis. De
asemenea, toti papagalii raspandesc in jur permanent asa-zisa “matreata”, particule
rezultate din penaj, care poate agrava anumite forme de astm sau poate declansa reactii
alergice.

3. Toti papagalii (inclusiv nimfele, amorezii, perusii si alte specii) sunt animale
galagioase, care produc mizerie si chiar distrugeri. Vocalizarile (ciripitul, tipetele etc.)
sunt o componenta foarte importanta a socializarii papagalilor. Papagalii mananca de
foarte multe ori pe parcursul unei zile, defecheaza si arunca bucatele de mancare peste tot
in jurul lor. Papagalii sunt instinctiv programati sa mestece si sa distruga lemnul,
indiferent daca este vorba de stinghiile din colivie si jucariile lor sau de mobila si ramele
tablourilor din casele noastre. Papagalii vor roade, de asemenea, cabluri electrice,
perdele, cartoane si hartii.

4. Toti papagalii traiesc mult. Daca sunt bine ingrijiti, majoritatea speciilor pot trai
20-60 de ani. Astfel, de cele mai multe ori angajamentul de crestere a unui papagal este
unul pe viata.

5. Papagalii sunt animale extrem de sociale, ei fiind comparati cu copiii, din
punct de vedere al nevoilor sociale si emotionale. Insa, spre deosebire de copii,
papagalii nu se maturizeaza niciodata emotional.

6. Papagalii sunt foarte activi si curiosi si, pentru a-si mentine sanatatea in
parametri, au nevoie de mult exercitiu fizic si mental. Ei trebuie sa beneficieze de
spatii ample si de multe jucarii si trebuie lasati liberi cateva ore pe zi pentru a zbura.

7. Toti papagalii au nevoie de o dieta variata, compusa nu numai din seminte si
pelete. Alimentatia lor trebuie sa cuprinda si fructe, legume, graunte.

8. Expunerea la lumina naturala si somnul sunt foarte importante pentru
papagali. Ei au nevoie de mini 4 ore pe zi de expunere la lumina naturala sau la lumina
cu spectru total pentru a putea metaboliza vitamina D si absoarbe vitamina A, ambele de

Page 2

importanta critica pentru sanatatea lor. Orice papagal trebuie sa aiba parte de un somn de
10 ore pe zi.

9. Papagalii sunt foarte sensibili la calitatea aerului. Spre deosebire de oameni,
pasarile isi inlocuiesc tot aerul din plamani la fiecare respiratie. Pentru ca nici un pic de
aer rezidual nu ramane in plamani, papagalii inhaleaza mai mult oxigen si mai mult aer
poluat decat oamenii. Papagalii nu trebuie niciodata expusi la fum de tigara, fumuri si
gaze emanate de compusi chimici sau de teflon. Inhalarea de aer poluat poate duce la
moarte subita sau, in cazul intoxicarii cronice, poate duce la moarte prematura.

10. Papagalii au nevoie de ingrijiri medicale acordate de un veterinar specializat
in pasari, iar notele de plata pot fi destul de mari. Chiar daca papagalul este sanatos se
recomanda un control medical anual.

Papagalul nimfa – Nymphicus hollandicus

Descriere:
Femelele au coloratia mai palida si dungi pe partea interna a

cozii
Origini si istorie: Australia, Europa
Dimensiuni: 30cm; 85-110g
Culori: Galben, gri cu alb si negru
Speranta de viata: 12-20 ani

Temperament:
Foarte blanzi, veseli, apreciaza atat compania omului cat si a

altor pasari, afectuosi, curiosi, sociabili, relativ tacuti

Papagalul nimfa – Nymphicus
hollandicus – este probabil cel mai
raspandit animal de companie din
categoria pasarilor. Si pe buna dreptate
caci temperamentul sau dulce, vesel,
afectuos si sociabil il face foarte potrivit
chiar si pentru familiile cu copii.
Originara din Australia, nimfa se distinge prin creasta caracteristica, a carei pozitie ne
indica starea de spirit a pasarii. Penajul papagalului nimfa in salbaticie este gri cu pete
albe pe marginile aripilor. Fata masculului este de culoare galbena sau alba, pe cand a
femelei este de culoare gri. Ambele sexe au in obraji pete portocalii, insa coloritul petelor
masculului este mai intens decat al femelelor. Picioarele sunt de culoare gri si ghearele
negre. Papagalii nimfa ating lungimi de pana la 30cm, cantaresc aproximativ 85-110g si
au o speranta de viata de 12-20 ani.

In habitatul lor natural papagalii nimfa, traiesc in perechi sau in grupuri de indivizi si
prefera padurile, zonele aride si semiaride sau regiunile cu tufisuri, facandu-si cuiburile

http://www.latifa.ro/papagalii-nimfa-pasari-specii-de-pasari-r13_219.html

Page 29

- sedintele de imblanzire sau dresaj nu trebuie sa se desfasoare atunci cand sunteti
obositi sau prost dispusi.

- puii obosesc usor! Aveti grija sa nu ii extenuati!
- stabiliti niste limite clare si nu transmiteti pasarii dumneavoastra mesaje confuze.

Trebuie sa utilizati fermitatea. Atentie! Nu confundati fermitatea cu duritatea! O pasare
nu trebuie niciodata pedepsita sau lovita! Nu loviti gratiile coliviei si nu manifestati nici
alte feluri de atitudini negative! Nu ridicati niciodata vocea la ea! E posibil ca astfel sa
determinati pasarea sa repete comportamentul respectiv tocmai pentru ca se va bucura sa
cauzeze in dumneavoastra o reactie atat de puternica!

- atunci cand incercati sa imblanziti sau sa dresati pasarea asigurati-va ca ambientul
in care se desfasoara sedintele este sigur din punct de vedere fizic. Alegeti un loc linistit,
lipsit de zgomote si agitatie. Daca pasarea este timida, speriata sau de curand
achizitionata desfasurati sedintele de dresaj langa colivia sa, pentru ca aceasta sa se simta
in siguranta avand “casa” in raza vizuala. Daca pasarea este daja obisnuita cu
dumneavoastra si mediul ei de viata, desfasurati sedintele de dresaj departe de colivie,
pentru a putea mentine vie atentia pasarii numai asupra dumneavoastra.

- rasplatiti intotdeauna pasarea atunci cand face ceea ce ati asteptat sau cerut de la ea.
- asigurati-va ca sedintele de imblanzire/dresaj sunt intotdeauna amuzante si placute

pentru pasarea dumneavoastra.
- nu obositi pasarea! Sedintele ideale trebuie sa dureze 10-12 minute si sa fie

efectuate de 2-3 ori pe zi.
- gasiti o mica “tratatie” pe care sa o folositi numai pentru rasplata in cadrul

sedintelor de dresaj. In acest fel pasarea va asocia in mod pozitiv tratatia respectiva cu
sedintele de dresaj.

- incercati sa efectuati sedintele de imblanzire/dresaj la aceleasi ore in fiecare zi,
astfel pasarea se va invata cu un program si-l va astepta cu nerabdare.

- nu va lasati intimidat de eventuala agresivitate manifestata de pasare. Tineti-va
mainile in afara razei de actiune a ciocului pasarii pentru a descuraja ciupiturile si
muscaturile. Daca pasarea devine agresiva ramaneti in apropierea ei pana se linisteste.
Astfel ea va invata ca agresivitatea nu are nici un rezultat si va renunta la ea.

Imblanzirea pasarilor recent achizitionate

Cu cat pasarea (fie ea papagal, perus, canar sau alta
specie) pe care o achizitionati este mai tanara, cu atat ea
va fi mai usor de imblanzit si dresat. Puii care au fost
hraniti de la inceput din mana omului sunt deja obisnuiti
cu contactele umane si vor fi mai putin speriati si timizi.
Exemplarele mature vor fi mai dificil de obisnuit cu o
noua casa si mai greu de imblanzit. Masculii sunt in
general considerati mai usor de imblanzit fata de femele,
care sunt mai agresive. Insa, cu multa rabdare si
perseverenta, blandete si dragoste, puteti obtine rezultate

Page 58

usor. Daca observati viermi in fecalele papagalilor inseamna ca acestia trebuie urgent
deparazitati.

Moartea si doliul la papagali

Poate ca, din nefericire, multi dintre noi am fost
nevoiti sa trecem prin situatii tragice de moarte a
papagalului iubit. In cazul in care detineti o pereche de
papagali problema este si mai complicata intrucat, pe
langa suferinta proprie, trebuie sa ajutati si papagalul
ramas in viata sa-si depaseasca suferinta.

Papagalii sunt monogami si formeaza perechi ce
dureaza intreaga viata. Astfel, cu atat mai greu este depasit
momentul mortii partenerului. Nimfele, perusii, amorezii,
dar si alte specii de papagali “poarta doliu” si isi jelesc
partenerii pierduti. Multi stapani de papagali sunt coplesiti
de intensitatea trairilor de durere pe care le observa la
papagalul ramas singur si sunt oarecum dezorientati,
nestiind ce sa faca sa-si ajute companionul. Ca si la
oameni, perioada de doliu variaza de la un individ la altul,

atat in ceea ce priveste tipul de manifestari cat si in durata. Ea este influentata si de
factori ca: timpul pe care perechea l-a petrecut impreuna pana in momentul mortii unuia
dintre parteneri, intensitatea legaturii stabilite intre acestia si modul in care s-a format
perechea (pasarile s-au ales singure sau perechea a fost formata de catre stapani).

Doliul se poate manifesta in multe feluri, fiecare papagal exprimandu-se conform
personalitatii sale. Astfel, unii papagali vor refuza mancarea, isi vor smulge penele, isi
vor chema continuu partenerul disparut cu sunete sfasietoare, vor fi morocanosi, suparati
sau chiar agresivi. In aceasta perioada papagalul va avea nevoie de mai multa atentie si
grija din partea dumneavoastra. Nu-i schimbati rutina obisnuita si cautati sa-l
supravegheati mai mult.

In astfel de situatii aveti doua optiuni pentru a va ajuta papagalul:
Aduceti un nou partener pentru companionul dumneavoastra. Ideal este sa

cautati un papagal cam de aceeasi varsta cu cel pe care il detineti, pentru a le facilita
relatia. Unii papagali isi vor accepta imediat noul partener, altii vor avea nevoie de mai
mult timp si poate de o perioada introductiva, in care sa-i tineti in colivii separate, dar
apropiate una de alta. S-au inregistrat si cazuri in care papagalul in doliu si-a atacat noul
partener. In cele din urma perechea se va forma, viata isi va relua cursul stabilit de natura
si va veti putea vedea din nou papagalul vesel si fericit. In cazul in care, dupa o perioada
de timp, cele doua pasari nu se accepta deloc, va trebui sa le despartiti si sa incercati cu
alt partener.

Dedicati mult mai multa atentie companionului dumneavoastra. Daca alegeti sa
nu aduceti un nou partener va trebui sa petreceti mult mai mult timp cu papagalul pentru
a putea suplini lipsa partenerului. Astfel veti putea intari legatura dintre dumneavoastra si

Similer Documents