Download Masini - Unelte PDF

TitleMasini - Unelte
File Size5.7 MB
Total Pages116
Document Text Contents
Page 1

Cuprins

Pag

Capitolul 1. Studiu bibliografic privind maşini – unelte similare celei studiate..........................2
1.1 Tipuri de maşini – unelte similare……………………………………………………………….2
1.2 Tendinţe în construcţia centrelor de prelucrare.............................................................................9
1.3 Analiza caracteristicilor tehnice şi economice ale unor maşini de lucru similare.......................16

Capitolul 2.Tipuri de piese posibil a fi prelucrate şi sculele necesare pentru maşina–unealtă
studiată..............................................................................................................................................29
2.1.Forme de piese posibil a fi prelucrate..........................................................................................29
2.2 Tipuri de scule şi caracteristicile acestora...................................................................................31

Capitolul 3. Proiectarea cinematică si organologică.....................................................................42
3.1 Analiza cinematică a maşinilor de lucru similare........................................................................42
3.2 Stabilirea caracteristicilor tehnice principale...............................................................................52
3.3 Schema bloc a maşinii.................................................................................................................53
3.4 Identificarea elementelor ce urmează a fi proiectate si realizarea proiectului tehnic(calcule
cinematice, organologice, etc.)....................................................................................................57
- calculul magazinului de scule.............................................................................................63
- calculul mesei……………………………….……………………………………………87

Capitolul 4.Analiza pieţei interne si externe a maşinilor şi echipamentelor
– evoluţie şi tendinţe........................................................................................................................97
4.1 Sectorul de maşini unelte in România.........................................................................................97
4.2 Analiza industriei de maşini şi echipamente...............................................................................98
4.3 Calculul indicelui de volum al producţiei industriale................................................................104
4.4 Indicii volumului cifrei de afaceri din industria maşinilor si utilajelor pe total,
piaţa internă si piaţa externă......................................................................................................106
4.5 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industira maşinilor si utilajelor pe total,
piaţa internă şi externă………..……………………………………………………………….109
4.6 Indicii valorici ai comenzilor noi in industria maşinilor si utilajelor pe total,
piata internă si externă.…….………………………………………………………………….110
4.7 Comerţ exterior………………………………………………………………………………..111
4.8 Piaţa forţei de muncă………………………………………………………………………….112
4.9 Câştiguri salariale……………………………………………………………………………..113

Bibliografie……………………………………………………………………………………….114

1

Page 2

Capitolul 1. Studiu bibliografic privind maşini – unelte
similare celei studiate

1.1 Tipuri de maşini – unelte similare

Centrele de prelucrare sunt maşini-unelte ce derivă din: maşini de alezat şi frezat, maşini de
frezat, strunguri şi maşini de găurit, comandate numeric, cărora li se adaugă magazia de scule şi
mecanismul de schimbare şi transfer a sculei. Prelucrarea pieselor pe centrele de prelucrare se
realizează fără desprinderea pieselor de pe masa maşinii prin utilizarea mai multor scule de tipuri şi
dimensiuni diferite, dispuse în magazin. În acest mod se măreşte foarte mult timpul efectiv de
aşchiere, ajungând până la circa 70% faţă de circa 45%, la maşinile unelte convenţionale.

Se micşorează, de asemenea, timpul de staţionare în special prin eliminarea timpului de
schimbare a sculelor şi a celui de măsurare a piesei prelucrate. Unele centre de prelucrare au mese
rotative indexate pentru prelucrarea piesei pe diferite suprafeţe sau mese suplimentare, pe care se
fixează o nouă piesă, în timp ce maşina execută prelucrarea altei piese.

Magazinele de scule, au frecvent capacitatea de 30-32 scule, însă pot depăşi în multe cazuri
100. Schimbarea sculelor din magazin în arborele principal şi invers se face într-un timp foarte
scurt, folosindu-se mecanisme speciale. Deoarece sunt maşini complicate, care conţin multe
mecanisme, ce se comandă numeric cu instalaţii electronice complexe, timpii de deservire tehnică şi
de întreţinere sunt mai mari ca la maşinile-unelte convenţionale. Centrele de prelucrare permit
creşterea productivităţii la prelucrarea pieselor complicate în serie mică sau unicate. Aceste avantaje
au dus la dezvoltarea şi diversificarea construcţiei centrelor de prelucrare.

Clasificarea centrelor de prelucrare se poate face având în vedere criteriile:

Tipul maşinii-unelte din care provin:
- centre de prelucrare prin strunjire
- centre de prelucrare prin găurire
- centre de prelucrare prin alezare şi frezare
- centre de prelucrare combinate
Poziţia arborelui principal:
- orizontală
- verticală
Forma şi tipul magazinului de scule:
- magazin disc
- magazin cu lanţ
Modul de identificare a sculei:
- cu codificarea sculei
- cu codificarea locaşului din magazin
Tipul unităţii de transfer a sculei:
- cu mână mecanică simplă sau dublă
- fără unitate de transfer
- cu mâini mecanice şi mecanisme de transfer

Aceste centre de prelucrare sunt cele mai numeroase, diversitatea de soluţii este foarte mare.
Magazinele de tip disc sau transportor cu lanţ, aşezate în plan orizontal, sunt dispuse, de regulă, la
partea superioară a montantului, în timp ce pentru capacităţi mari de înmagazinare, pentru scule
grele, se foloseşte magazinul de tip transportor cu lanţ, situat în plan vertical, fixat pe montantul

2

Page 58

montant deplasabil în lungul magazinului M. În vederea schimbarii magazinului de scule, centrul de
prelucrare CP se deplaseaza în dreptul pozitiei libere a magazinului M si se transfera magazinul
utilizat în aceasta pozitie, dupa care are loc deplasarea montantului în dreptul magazinului Mi ce
trebuie preluat; se transfera magazinul Mi pe centrul de prelucrare si se produce fixarea si cuplarea
acestuia cu sistemul de actionare.

Flexibilitatea acestui modul este asigurata si prin dotarea sa cu mesele în coordonate m1 si m2
si cu masa fixa m3, pe care se pot fixa si centra piese diferite.

Fig. 3.22

Firma americana Ex-Cell-0, pe centrul de prelucrare Flex Center, utilizeaza un magazin
orizontal cu patru magazine de scule de tipul cu lant, fara pozitie libera. Pentru schimbare se
foloseste un manipulator hidraulic cu brat cu doua graifere amplasat pe o platforma rotativa, dar care
are si deplasari în coordonate pentru deplasarea în dreptul fiecarei pozitii a depozitului de magazine
de schimb.

Firma japoneza Hitachi Seiki a adoptat solutia din fig.3.23 cu un singur magazin de schimb. În
acest caz, practic, nu se poate vorbi de un depozit de magazine de scule, acesta fiind înlocuit printr-
un modul de asteptare cu doua pozitii, una fiind libera si pe ea va trece magazinul B cu scule
utilizate, iar în cealalta pozitie asteapta magazinul de schimb A. Schimbarea magazinelor se
realizeaza cu un manipulator hidraulic cu un singur brat, care trebuie sa execute miscarile 1, 2, 3 si 4
prezentate în fig.3.23.

Fig. 3.23

58

Page 59

Magazinul ( depozitul ) de magazine de scule se poate realiza si sub forma de cap revolver
care, pe fetele laterale, este prevazut cu sisteme de predare/primire a magazinelor de scule. O
asemenea solutie a fost adoptata de firma Votan (Germania) si este prezentata schematic în fig.3.24.
Prin deplasarea spre stânga a montantului centrului de prelucrare CP, magazinul M1 cu scule
folosite este adus în pozitia de predare pe postul liber al capului revolver CR cu patru pozitii. Dupa
aceasta, montantul se retrage spre dreapta pentru a putea fi posibila comutarea depozitului CR si,
apoi, deplasând din nou montantul spre stânga, are loc preluarea magazinului de scule selectat.

Fig. 3.24

În mod normal, la toate solutiile prezentate, magazinele de schimb sunt aduse la depozitul de
magazine cu ajutorul robocarelor, magazinele fiind echipate cu scule noi în depozitul central de
scule .
Sistemele de schimbare automata a magazinelor de scule prezinta unele inconveniente, care
limiteaza utilizarea lor:

- numarul de scule ce pot fi înmagazinate nu poate fi mai mare de 25÷32 scule, deoarece cu
cresterea capacitatii creste greutatea magazinului si aceasta conduce la dificultati importante pentru
sistemul de transport si de manipulare a magazinelor pe masina; de asemenea, creste consumul de
energie pentru executarea acestor operatii;
- la prelucrarea seriilor mici de piese, pot fi schimbate si scule ce nu au ajuns înca la gradul de uzura
limita, ceea ce determina cresterea numarului de scule duble si a timpului consumat pentru montarea
si reglarea acestora;
- în cazul ruperii accidentale a unei scule, daca în magazinul de pe masina nu exista dublura, va fi
necesar sa oprim masina.

Urmare a incovenientelor prezentate, solutiile de mai sus vor putea fi utilizate în cazul
prelucrarii seriilor de piese cu peste 50 bucati, daca numarul de scule necesar pentru prelucrarea
acestora nu este mai mare decât capacitatea limita mentionata; de asemenea, solutia se va adopta si
în cazul când timpul necesar pentru schimbarea individuala a sculelor din magazin este mai mare
decât timpul necesar operatiilor de prelucrare ( la prelucrarile cu viteze mari de aschiere ).

59

Page 115

Nr. Autori Titlu Editura Anul

1. Botez E. Maşini-unelte, vol. I, II, III, ….
Ed. Didactică şi
Pedagogică,
Bucureşti

1978-
1980

2. Dumitras C, Bendic V,
Popescu I,Dumitras, C.

Ingineria controlului dimensional si
geometric in fabricarea masinilor

Editura tehnică 1997

3. Catrina D.
Sisteme flexibile de prelucrare prin
aşchiere

Ed. Bren,
Bucuresti

2003

4.
Catrina D., Totu A.,
Croitoru S., Căruţaşu G.,
Căruţaşu N., Dorin A.

Sisteme flexibile de prelucrare prin
aşchiere, vol.1

Ed. MATRIX-
ROM,
Bucuresti

2005

5.
Catrina D., Totu A.,
Dorin A., Căruţaşu G.,
Căruţaşu N., Croitoru S.

Sisteme flexibile de prelucrare prin
aşchiere, vol.2

Ed. MATRIX-
ROM,
Bucuresti

2006

6. Catrina D., Velicu St.,
Zapciu M.

Sisteme flexibile de producţie
Ed. Printech,
Bucureşti

2005

7. Mohora Cr. Refabricarea maşinilor-unelte Ed. AGIR 2003

8. Dubbel
Manualul inginerului mecanic.
Fundamente.

Ed. Tehnică,
Bucureşti

1998

9. Gheghea I, Plahteanu B,
Mitoseriu C, Ghionea A.

Maşini unelte şi agregate
Ed. Didactică şi
Pedagogica,
Bucureşti

1986

10.
Ispas C., Predincea N.,
Ghionea A., Constantin
G.

Maşini-unelte. Mecanisme de
reglare

Ed. Tehnică,
Bucureşti

1997

11. Ispas C., Mohora Cr.,
Pupaza Cr, Zapciu M.

Maşini-unelte, Elemente de
structura

Ed. Tehnică,
Bucureşti

1997

12. Ispas C., Predincea N.
s.a.

Maşini-unelte. Încercare şi recepţie
Ed. Tehnică,
Bucureşti

1998

13. Marin V., Marin Al. Sisteme hidraulice automate
Ed. Tehnică,
Bucureşti

1987

14. Minciu C., Balan E. Maşini de danturat UPB 1995

15. Mohora Cr. Refabricarea maşinilor-unelte Ed. AGIR 2003

16.
Moraru V, Ghionea A.,
Aurite T., Predincea N,
Enciu G., Nicolescu A.,
Dogariu C.

Teoria si proiectarea maşinilor-
unelte, vol. I, II, III a si III b,
Îndrumar de proiectare

Institutul
Politehnic
Bucureşti

1985-
1987

17. Moraru V.
Teoria si proiectarea maşinilor-
unelte

Ed. Didactică şi
Pedagogică,
Bucureşti

1985

18. Oprean A. Hidraulica maşinilor-unelte
Ed. Didactică şi
Pedagogică,
Bucureşti

1983

115

Page 116

19.

Picos C., Pruteanu O.,
Bohosievici C., Coman
Gh., Braha D., Slatineanu
L., Granescu T., Marin
Al., Ionesii V, Toca Al.

Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanica prin aschiere,
Manual de proiectare, vol. 1 si 2

Ed. UNIVERS,
Chisinau

1992

20.
Popescu I, Minciu C.,
Tanase I., Brandasu D.,
Tonoiu S., Marinescu A.

Scule aschietoare. Dispozitive de
prindere a sculelor aschietoare

Ed. MATRIX-
ROM,
Bucuresti

2004

21. Predincea N. s.a. Procedee de prelucrare prin aschiere
Ed. Bren,
Bucuresti

2002

22. Bendic V Marketing industrial Editura BREN 2003

23. Prodan D., Dusan C.,
Bucuresteanu A.

Actionari pneumatice Ed.Printech 2004

24. Prodan D., Duca M.,
Bucuresteanu A.

Actionari hidrostatice - organologie Ed. AGIR 2005

25. Prodan D., Marinescu S.,
Refabricarea masinilor-unelte.
Sisteme hidraulice

Ed.tehnica 2005

26. Gafitanu M. s.a. Organe de masini. Vol I si II
Editura tehnica,
Bucuresti

1981-
1983

27. Constantinescu D, Bendic
V

Marketing in asigurari Editura Bren 1998

28. Tureac I., Butiseaca N.,
Orzea V.

Ingineria Valorii
Ed. Lux Libris,
Brasov

1997

29. Velicu Şt. Bazele proiectarii preselor
Ed. Bren,
Bucuresti

2003

30. Zapciu M., Anania Fl.D.,
Bisu Cl.

Concepţie şi fabricaţie integrate
-aplicaţii

Ed.Bren,
Bucuresti

2005

31. ***
Actionari hidraulice si pneumatice
vol.I si II, Culegere de standarde

OID-ICM,
Bucuresti

1997

32. ***
Scule aschietoare si prelucrarea
metalelor vol I si II, Colectie STAS

Ed. Tehnica,
Bucuresti

1987

33. ***
Tehnologii, Calitate, Maşini,
Materiale, reviste

Ed. Tehnica,
Bucuresti

1987-
2004

116

Similer Documents