Download Proiect Moni Final.doc2003 PDF

TitleProiect Moni Final.doc2003
File Size500.5 KB
Total Pages22
Table of Contents
                            MALŢ
BEER COOLER
Schema tehnologica

Diagrama ilustreaza procesul de obtinere a berii


4. TEHNOLOGIA BERII
	4.1. Fabricarea berii
Cea mai tare bere din lume: are un continut de 32% alcool si costa 110 dolari sticla! Tactical Nuclear Penguin
                        
Document Text Contents
Page 11

http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_alimentar/index_alimentarBere_berea.html
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteM.html#maltoza
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteAlcool_etilic.html
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteC.html#carbohidrati
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_botanic/index_botanicD.html#drojdii
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_terapeutic/index_terapeuticM.html#microorganisme
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_alimentar/index_alimentarMalt.html
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteM.html#monoglucide
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteO.html#oligoglucide
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteAmilaza.html
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteGlucide.html
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteAmidon.html
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_botanic/index_botanicF.html#fruct

Page 12

Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele doua etape principale –
obtinerea mustului de bere si fermentarea acestuia.

Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt macinate in mori speciale
pentru a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si
zaharificare. Cu ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la
plamadire si zaharificare transformarea substantelor macromoleculare insolubile din malt
in produse solubile cum asa moleculara mica si medie care vor alcatui extractul mustului
de bere.

Dupa zaharificare plada este filtrata in scopul separarii mustului de partile
insolubile care vor forma borhotul de malt. Astfel primul must mai concentrat rezultat,
cat si apele folosite pentru spalare si epuizarea borhotului in extract sunt supuse apoi
fierberii cu hamei.

Fierberea mustului cu hamei are ca scop principale solubilizarea substantelor
amare si de aroma ale hameiului, coagularea proteinelor, inactivarea enzimelor si
sterilizarea mustului. Dupa terminarea fierberii se face separarea conurilor de hamei iar
mustul fierbinte este trecut in instalatiile de tratare in vederea fermentarii.

Tratarea mustului cuprinde indepartarea precipitatului care se formeaza la
fierberea mustului, denumit trub de cald, racirea mustului pana la temperatura de
insamantare cu drojdii de 6-7°C cat si separarea precipitatului care se formeaza in timpul
racirii mustului, asa numit « trub la rece ».

Mustul de bere obtinut cu extractul primitiv corespunzator sortimentului de bere
fabricat, este apoi trecut la fermentare primara si insamantat cu drojdie de bere sub forma
unei culturi pure, obtinuta prin multiplicarea in faza de laborator si in statia de culturi
pure. In timpul fermentatiei primare, care dureaza 8-10 zile, are loc transformarea
zaharului fermentescibil in alcol etilic, bioxid de carbon si alte produse secundare de
fermentatie, rezultand la sfarsit asa numita bere tanara.

In cursul operatiei urmatoare de fermentare secundara are loc saturarea berii cu
dioxid de carbon, limpezirea si finisarea gustului berii.

O parte din drojdia rezultata de la fermentatie primara este tratata si refolosita
pentru o noua fermentare, iar drojdia excedentara de la fermentatia primara si secundara
este supusa uscarii si comercializarii cu drojdie uscata.

Dupa terminarea fermentatiei secundare, a carei durata depinde de sortimentul de
bere respectiv, berea este trecuta la filtrare pentru indepartarea drojdiei si a altor substante
care formeaza tulbureala acesteia. Berea filtrata este trecuta in tancuri speciale de bere
filtrata care alimenteaza masinile de imbuteliat sau aparatul de tragere a berii in butoi.
Ambalajele folosite – sticlele si butoaiele – sunt supuse in prealabil unor operatii de
conditionare pentru a nu transmite un gust strain si a nu periclita stabilitatea berii. Unele
sortimente de bere sunt pasteurizate la sticla, inainte de etichetare pentru prelungirea
conservabilitatii. Astfel incat sticlele puse in navete cat si butoaiele pline cu bere sunt
depozitate in spatii speciale racite pana la expediere

Page 21

Bibliografie

1. Banu C.- “Manualul inginerului de industria alimentară”, Vol. II, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1999
2. Berzescu P., Dumitrescu M., Hopulele T., Kathren I., Stoicescu A.-“ Tehnologia

berii şi a malţului”, Editura Ceres, Bucureşti, 1981
3. Ceauşescu M.E., Vieru R., Teodorescu A.-“ Cultura şi valorificarea căpşunelui”,

Editura Ceres, Bucureşti, 1982
4. Dabija A.- “Tehnologii şi utilaje în industria alimentară fermentativă”, Editura

Alma Mater
5. http://www.berebelgiana.ro
6. http://www.iqads.ro/adtrends_read_5637/_health_beer____special_pentru_fem

ei.html
7. http://www.interfinefood.ro/

8. http://www.beerinfo.com/index.php/pages/bestfruitbeers.html

9. http://beerrecipes.org/findrecipe.php?beerstyle=Fruit%20Beer

10.http://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-7006419-berea-consum-
moderat-viata-echilibrata.htm

11.http://en.wikipedia.org/wiki/Beer

12. http://www.scribd.com/doc/7842169/Bere-Pasteurizate

13.

http://en.wikipedia.org/wiki/Beer
http://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-7006419-berea-consum-moderat-viata-echilibrata.htm
http://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-7006419-berea-consum-moderat-viata-echilibrata.htm
http://beerrecipes.org/findrecipe.php?beerstyle=Fruit%20Beer
http://www.beerinfo.com/index.php/pages/bestfruitbeers.html
http://www.interfinefood.ro/
http://www.iqads.ro/adtrends_read_5637/_health_beer____special_pentru_femei.html
http://www.iqads.ro/adtrends_read_5637/_health_beer____special_pentru_femei.html
http://www.berebelgiana.ro/

Similer Documents